Baita, baita, baita!!!!!!!

Cercetam terenul

Prea tarziu , e randul meu acum!

eu sunt prima

Te las si pe tine

Am bagat si burtica

Ma mai vedeti? M-am burzului de tot!

Eu dinnou cercetez

Na ca am bagat si piciorusul

flu flu

Acum ma usuc

si dinnou la joaca

Cand vine vorba de baita perusii mei sunt primii , cei drept doar cadita asta frunza au acceptato , dar cum ma vad ca intru cu ea, cum zboara pe mana mea , pentru ei este un motiv de joaca , de amuzament , ne distram toti trei pe cinste . Vara baita este foarte recomandata , perusii nu au glande sudoripare , ei nu transpira ,  cand este foarte cald singurul mod in care ei pot sa se racoreasca este sa isi departeze aripioarele de corp , oferiti-le bai zilnice, se vor racori , va fi frumos atat pentru ei , cat si pentru voi!

Ei , dar hai sa nu vorbim acum despre vara cand afara crapa pietrele , dar baita este recomandata si in perioada de naparlire , sau cand micutul este mai … ciufulit. Baia este necesara pentru indepartarea foliculilor morti si a prafului de pe pene , incercati sa faceti caldura in casa 24 -25 grade C si asigurati-va ca nu este curent ,si atunci ii puteti oferi balaceala mult dorita , fetita mea a cazut dintr-un exces de energie dup un micut dulapior si a iesit cam  ciufulici , asa ca i-am dat ocazia sa faca baie , desi deobicei iarna nu prea le dau cadita .

Sunt deasemenea persoane care au invatat perusul sa faca baie direct sub jetul de la robinet .

Apa trebuie sa fie calduta , nici fierbinte , dar nici rece , potrivita cat sa ii faca placere piciului.

Unii perusi sunt mai reticenti , altii nu intra deloc in apa , altii o iubesc , un lucru e sigur , cand ajung sa ii cunoasca placerea toti se simt „ca acasa” .Cel mai bine e sa le faceti o cadita a lor , un castronel , pe care sa il cunoasca si de care sa se bucure , unii nu accepta cu una cu doua sa fie imbaiati , incercati sa ii familiarizati intai cu obiectul , iar apoi cu apa o vor face ei , nu e o tragedie daca nu accepta sunt si perusi care nu fac baie , nu ii fortati , dar ajutatii sa o descopere , puneti in apa o jucarie care ii place lui in mod deosebit , atinceti-l cu degetul ud pe picioruse , poate ii va placea.

Somnoroase pasarele

Somnoroase păsărele                           
Pe la cuiburi se adună,
Se ascund în rămurele –
Noapte bună!

Doar isvoarele suspină,
Pe când codrul negru tace;
Dorm și florile-n grădină –
Dormi în pace!

Trece lebăda pe ape
Între trestii să se culce –
Fie-ți îngerii aproape,
Somnul dulce!

Peste-a nopții feerie                                                                                          
Se ridică mândra lună,
Totu-i vis și armonie –
Noapte bună!

Noi din toata cusca mare pe care o avem ne alegem sa dormim chinuiti pe o bara in coltul de sus al coliviei  , si tot noua nu prea ne convine ca stam inghesuiti

Somnul este unul dintre cele mai importante aspecte in viata unui perus , oferitii micutului vostru intre 10-12 ore de somn pe timpul noptii , deasemenea si siesta de dupa amiaza este extrem de importanta fiind mult mai odihnitoare decacat somnul din timpul noptii , multi perusi avand frica de intuneric si trezindu-se la cel mai mic zgomot

In timpul zilei Gogosica mea prefera sa stea intr-un piciorus si sa bage ciocul in puful din spate, pozitie ce o adopta si noaptea destul de rar , atunci cand e foarte obosita  , pe cand Rico sta intr-un picior si cucaie linistit , amandoi continuand sa dondaneasca pe limba lor , parca povestindu-si unul altuia nazbatiile din ziua aceea , si parca planuid joaca care va urma dupa acest pui de somn

La masaa!!!

In habitatul lor natural, perusii se hranesc cu seminte si verdeturi. In captivitate, hrana lor obisnuita este alcatuita in principal din mei si ca supliment nutritiv, dintr-o varietate de legume proaspete.

Hrana de baza este meiul , hrana verde poate include : iarba proaspata , foi de salata , fruncte si legume proaspete :mere , piersici , pere ,  (sunt admise si portocalele si bananele , dar eu una prefer sa NU le dau pentru ca vin din alte tari si cine stie cu ce au fost tratate pana sa ajunga la noi , sa cresca mai repede , sa fie mai mari , mai frumoase , deci mai bine sa le dama fructe si legume cultivate de romanii nostri , frcucte si legume ale sezonului), capsuni , rodie , prune, morcovi , sfecla alba(!in nici un caz cea rosie de zahar!!) trifoi , iar eu va recomand ca acum pe perioada de toamna-iarna cand nu avem gradinile pline de fructe , desi gasim in piata toate cele , asa cum am zis anterior sunt  tratate  , le puteti pune la incolitit cateva bobite de grau , le plac tare mult frunzulitele verzi de grau , pe ai mei nu ii mai pot opri.

Gogoshica mancand grau:

Alimente interzise:Alcool , avocado , ciocolata , varza , cofeina , mancare veche , lapte si creme , cartof crud

Aveti grija la plantele ornamentale din casele voastre , sunt toxice pentru ei

Simptomele cele mai intalnite in cazul otravirii cu plante sunt voma si diareea. Daca suspectati o eventuala otravire a pasarii dumneavoastra

Lista cu plante toxice pentru micuti ( este incompleta!)

Avocado (Persea americana)

Azaleea (Rhododendron canadensis)

Balusca (Ornithogalum umbellatum)

Brad

Cala (Zantedeschia aethiopiea)

Caladium (Caladium spp.)

Cartof (Solanum tuberosum) – frunze, tulpina, lastari, coji

Castan ornamental (Aesculus spp.)

Carmaz (Phytolacca americana)

Cires (Prunus spp.)

Ciumafaie (Datura spp.)

Clematita (Clematis spp.)

Colocasia spp.

Cornul secarei (Claviceps purpurea)

Daphne spp.

Degetelul rosu (Digitalis purpurea)

Delphinium spp.

Dieffenbachia (Dieffenbachia spp.)

Euphorbia spp.

Eprimemnum aureum

Ficusul impletit (Ficus benjamina)

Filodendron (Philodendron spp.)

Glicina (Wisteria spp.)

Hortensia (Hydrangea spp.)

Iedera (Hedera helix)

Ienupar de Virginia (Juniper virginiana)

Ilex spp.

Lacramioara (Convallaria majalis)

Leandru (Nerium oleander)

Ligustrum volgare

Lobelia (Lobelia spp.)

Marihuana (Cannabis sativa)

Molid

Nap indian (Arisaema triphyllum)

Narcisa (Narcissus spp.)

Piciorul cocosului (Ranunculus spp.)

Phoradendron villosum

Ricin (Ricinus communis)

Rododendron (Rhododendron spp.)

Rubarba (Rheum rhaponticum)

Salcam (Robinia pseudoacacia)

Solanum pseudocapsicum

Solanum spp.

Stanjenel (Iris spp.)

Stejar (Quercus spp.)

Taxus breviflora

Tututn (Nicotinia spp.)

Zambila (Hyacinthus orientalis)

SURSA  LISTEI  CU PLANTELE  TOXICE : LATIFA . RO

Cate ceva despre micutii inaripati

Achizitionarea unui papagal este un lucru care trebuie facut cu responsabilitate si nu din impuls. Ganditi-va bine inainte de a lua aceasta hotarare si informati-va in detaliu asupra responsabilitatilor dumneavoastra ca stapani. Iata mai jos cateva lucruri pe care este bine sa le cunoasteti despre aceste pasari minunate si necesitatile lor. Papagalii nu sunt animale domestice. Animalele domestice sunt animale care au fost crescute de sute si mii de ani alaturi de oameni, ele au ajuns sa fie fundamental diferite de rudele lor din salbaticie. Nu acelasi lucru se intampla cu papagalii din casele noastre, ei sunt similari cu cei din salbaticie.

Sursa:Latifa.ro(sper ca nu am dernjat postand cateva informatii de la voi , asta pentru ca am mare incredere in informatiile de pe site , si ii invit pe toti cititorii sa acceseze site-ul vostru):

Sexul unui perus este de multe ori o necunoscuta, mai ales pentru cei mai putin experimentati in cresterea pasarilor de companie. In primele 6-8 luni de viata femelele si masculii arata la fel, ceea ce face identificarea sexului si mai dificila. Insa, in cazul perusilor adulti avem o diferentiere clara intre mascul si femela: ceroma (zona carnoasa din jurul narilor) masculilor este de culoare albastru-indigo, iar cea a femelelor este bej-maronie, rosiatica sau chiar albicioasa. In perioada de imperechere culorile ceromelor se vor intensifica, masculul va prezenta o ceroma albastru intens, iar femela va prezenta o ceroma maro inchis, ingrosata si cu aspect de crusta. Unele femele vor avea ceroma de culoare maro numai pe durata perioadei de imperechere, dupa trecerea acesteia ceroma modificandu-se. Uneori, femelele care nu se afla in perioada de imperechere sau cele care sunt bolnave prezinta o ceroma colorata in albastrui.In ceea ce priveste puii, determinarea sexului este dificila, intrucat ceromele masculilor si ale femelelor sunt similare la culoare (de regula albastrui). Totusi, ceroma masculului este oarecum translucida, pe cand cea a femelei este opaca si prezinta un inel alb in imediata apropiere a narilor. Masculii pot prezenta si ei un astfel de inel, insa este mult mai difuz si mai mic decat la femele.

Daca la majoritatea varietatilor identificarea sexului exemplarelor mature se face totusi cu usurinta, nu acelasi lucru se intampla in cazul varietatilor Albino, Lutino, Recessive Pied sau Fallow. Masculii acestor varietati prezinta o ceroma de culoare roz.

Exista si cateva indicii comportamentale care ar putea sa ne ajute sa determinam sexul perusului insa acestea nu sunt general valabile, deci nu pot fi considerate sigure:

– masculii vocalizeaza mai mult, canta si sunt mai prietenosi fata de alti perusi;

– femelele sunt mai agresive, mai nervoase si ciupesc mai tare , sunt mai curioase si pot scoate niste sunete joase , pe cand masculii nu

– masculii sunt cei care isi inclina capetele si tot ei hranesc femelele (comportamente de curtare).

(asta se aplica la unii perusi , de exemplu la mine e invers , fetita e galagioasa si prietenoasa si baietelul e mai tacut si mai sperios)

De asemenea, deseori, doi masculi tinuti impreuna se pot comporta uneori ca un cuplu, unul curtandu-l pe celalal

ceromul in diferite perioade ale vietii: