About
De mica am privit pasarile cum zboara in innaltul cerului , dar si acum ma fascineaza acesti mesageri ai Divinitatii. Nu am inteles niciodata de ce le exploatam si de ce profitam de pe urma inocentei lor.
Cand au intrat in viata mea Gogosica si Gogosonul mi-au aratat ca aceasta lume este mult mai fascinanta decat mi-as fi putut eu imagina vreodata .Mi-ar placea sa le pot oferi libertate , sa ii vad si pe ei zburand in innalt si chiar as face asta daca as sti ca ei pot sa se descurce singuri in acesta lume nebuna , daca as sti ca s-ar intoarce acasa unde ii asteapta mancare si odihna . Nu este imposibil , sunt atatea cazuri , dar este mult de munca , cine stie niciodata sa nu spui niciodata .Ei doi sunt parte din familia mea , din sufletul meu , au devenit copilasii mei , mereu cand ii vad parca imi ia orice suparare , orice problema si ma ajuta sa zambesc .
As vrea ca prin acest blog sa le arat oamenilor ca pasarea este speciala , ca este o fiinta magica . Mereu cand auzim trilurile pasarilor zambim si uitam de orice , mi-ar placea sa stiu cat mai multe despre ele si mi-as dori un singur lucru : sa nu mai fie exploatate, caci ne simtim atat de bine atunci cand auzim tril de pasare in nebunia orasului , cand auzim ciripit voios in raceala desarta a iernii , cand auzim cantec primordial prin suflu de PASARE.
Iubiţii noştri peruşi 
ian. 30, 2013 @ 15:40:34
avem un perus cumintel foc,e verde deschis
insa am avut un perus albastru tare nazdravan care a reusit cu nebuniile lui sa o determine pe Cassie (catelul nostru bishon, operat la coloana) sa se ridice si sa mearga, sa aibe vointa sa mearga din nou
o striga mereu: hai fetita, sus fetita!
am scris aici despre ei
http://piticidarvoinici.wordpress.com/2012/12/19/copii-sensibili-cum-ii-ajutam/
ian. 30, 2013 @ 15:48:42
Foarte emotionanta povestea! Este absolut incredibil cum animalele au puterea de a ne face sa trecem peste orice , pentru mine cel putin animalele si copiii mici sunt un exemplu si dupa cum ai relatat si tu au si o legatura foarte puternica , ei nu se prind in griji ca si noi , ei traiesc in contact cu Dumnezeu , fara sa ii intereseze ce ar zice altii.Peruseii sunt foarte inteligenti si sunt sigura ca albastrelul vostru stia foarte bine faptul ca micuta catelusa avea nevoie de ajutor
apr. 20, 2013 @ 03:47:38
Ea este Kiki si are aproximativ 2 ani. Este un perus albastru si este foarte cuminte. Ii caut stapan care sa aiba grija de ea. O dau cu tot cu colivie. Nu este a mea, am luat-o de la un tampit care a cumparat-o pt copii, a tinut-o ceva timp si acum s-a razgnadit. Va rog, daca stiti pe cineva care ar putea sa aiba grija de ea si sa o iubeasca…Ma gasiti la adresa de mail ramona.oprea@ymail.com, telefon 0766742993 sau facebook : Poca Hontas. Sunt din Bucuresti. Multumesc mult. Ramona.
mai 08, 2013 @ 16:04:37
Buna Ramona, imi pare rau ca am vazut tocmai acum mesajul tau si sper sa nu fie prea tarziu, ti.am trimis un mail in care te rugam sa imi trimiti niste poze cu kiki pe acea adresa pentru a scrie un post despre ea. Astept pozele pentru a.i gasi un camin micutei
iul. 09, 2013 @ 12:06:01
Am si eu un cavaler care anul asta a facut 12 ani de cand imi e alaturi! Il am de cand era un pui de doua saptamani. Cu mine a invatat sa manance, eu am fost closca lui (se ascundea sub parul meu lung, la caldura), cu el am invatat sa scriu acum 12 ani, in clasa I si tot alaturi de el, am scris o carte, acum doi ani. Se poate spune ca facem o echipa de exceptie, nu? Eu si Ricky, ii salutam pe Gogosica, pe Gogosonul si pe stapana, autoare a blogului, careia ii multumim pentru informatii!
iul. 09, 2013 @ 12:12:47
Am citit intre timp mai multe pe blog, si am citit despre Gogoson. Imi pare sincer rau!
iul. 13, 2013 @ 05:37:17
Ma bucir mult ca tu si peruselul tau aveti o relatie asa speciala. Multumesc pt apreciere si daca vrei imi poti trimite niste fotogrqfii cu micutul tau pe adresa de mail mereana28@yahoo.com si le voi posta pe blog dupa 5 august cand revin in oras
sept. 17, 2013 @ 19:28:13
Incepand de ieri simt un gol imens care mi-a cuprins tot corpul. Ieri a murit dragul meu kiki, kikineatza mea iubita care avea 10 ani. Nu pot sa exprim ceea ce simt, de ieri plang intr-una si parca aud dimineata cand ma trezesc ciripitul lui. Am fost azi la petshop-uri sa-i privesc pe micuti, dar parca niciunul nu seamana cu kiki meu drag, il caut in fiecare dintre ei. De vreo 3 ani a inceput o artrita la unul din picioruse care i-a deformat efectiv degetele (le tinea inclestate), apoi de 1 an si la celalalt picior,la un moment dat era cu amandoua picioarele inclestate. Din acaesta cauza cred ca avea dureri foarte mari, pentru ca nu mai putea sta pe bara( cadea in fiecare noapte de pe bara de cel putin 5-6 ori) si in plus se invartea in cerc pana isi rupea codita. Pana duminica il luam in brate si se linistea, dar duminica nu l-am mai putut linisti. Au inceput niste convulsii ( niste miscari involuntare ale capului), nu a mai mancat nimic si a inceput sa vomite. In acel moment mi-am dat seama ca-l voi pierde. A trebuit sa mergem la priveghi pentru ca murise bunica sotului meu si bineinteles ca l-am luat cu mine, plangea intruna. Am ajuns acasa pe la 2 noaptea si l-am pus in colivia lui intr-o cutie si infofolit in prosop, era epuizat. M-am dus la culcare iar dimineata l-am gasit cu gherutele in sus, nu stiu cum a avut puterea sa iese de acolo. Incerc sa-mi alin durerea, dar nu pot……imi vin in minte toate nazbatiile lui, si mai ales ca atunci cand era mai mic inregistra si reproducea tot ce-i spuneam. Sa va bucurati de ei, cei care aveti o asemenea fiinta mica pentru ca atunci cand esti cel mai trist si amarat, iti insenineaza ziua si inevitabil te face sa zambesti………….
sept. 18, 2013 @ 15:48:16
Karma, nu stiu ce as putea sa iti spun ca sa iti alin durerea,daca vei citi mai mult pe blogul meu vei vedea ca de curand l-am pierdut si eu pe Gogosonul si stiu cum te simti. Si el avea picioarele inclestate, cadea noaptea, dar si ziua, nu mai putea zbura, iar tot ceea ce puteam eu face era sa plang langa el . Am cautat veterinari, am dat telefoane, dar totul a fost in van , nu s-a putut face nimic, caci analizele la noi merg cu incetinitorul, oamenilor nu le pasa decat de caini si pisici pentru ca sunt „banosi” si asa mai departe. Timpul va mai cicatriza durerea, crede-ma, pastreaza-l in sufletul tau viu, vesel , exact asa cum era el, zambeste caci acum e un inger care te vegheaza din ceruri. Eu inca nu am trecut complet de pierderea lui, dar o am pe Gogosica , iar ea imi lumineaza sufletul si ma bucura zi de zi si stiu ca si Gogosonul este alaturi de noi si ne pazeste din ceruri.
nov. 13, 2013 @ 21:15:39
Am o scumpete de perus din luna iulie.Cand l-am cumparat mi s-a spus ca are 6 luni.E un scump, un jucaus si un destept.S-a adaptat extraordinar de repede cu mine si familia.Deja vorbeste si face o gramada de lucruri dragute.
Citesc comentariile de aici si ma gandesc ca nu vreau sa stiu cum ar fi viata fara Rica iubitul meu scump.
As vrea daca se poate sa-mi recomandati un medic veterinar bun, in caz ca voi avea nevoie.Locuiesc in Bucuresti.Multumesc.
nov. 14, 2013 @ 13:54:30
Mihaela ,
In primul rand, as vrea sa iti spun ca ma bucur foarte mult ca tu si Rica sunteti asa apropiati si chiar te rog , daca vrei, sa imi trimiti cateva poze cu micutul pe adresa de mail ” prunastefania01@yahoo.com „pentru a-l prezenta si pe el pe blog.
In al doilea rand, insa , eu nu locuiesc in Bucuresti , am auzit de cateva nume de veterinari , insa parerile sunt impartite. Dupa cum bine stii, la noi in Romania ,nu prea sunt medici care sa se ocupe cu altceva in afara de caini si pisici , ceea ce e trist, dat fiind faptul ca numarul pasarilor exotice si al rozatoarelor de companie creste vizibil. Nu ma pot pronunta, din pacate , in privinta unui medic, mai ales ca tu locuiesti in Bucuresti , caci recomandarea mea ar fi bazata doar pe ceea ce am auzit de la altii si nu pe propria-mi experienta
Si oricum , nu cred ca ar fi cazul sa te gandesti acum la un medic veterinar, pentru ca micutul e sanatos si vesel din cate imi spui. Stiu ca teama de a-l pierde e mare si stiu ca aceste mici sufletele iti ofera prietenie neconditionata si placeri imense, dar asculta-mi sfatul: lasa teama la o parte, nu isi are rostul, bucura-te de micutul tau si fa-l fericit asa cum , iti garantez, ca el te va face pe tine in continuare!
Sper sa aud numai de bine! Salutari!
mart. 16, 2014 @ 14:39:17
Buna eu am un perus verde.Toata ziua sta pe colivive si nu face nimic doar cinta si din cind in cind zboara.Ce pot sa fac ca sa-l inveselesc?
apr. 03, 2014 @ 17:50:50
Pai , daca zboara si canta mie imi pare destul de vesel…tu ce ai vrea sa faca? Incearca sa te apropii de el , sa ii cumperi cateva jucarii in cazul in care se plictiseste, pune-i filmulete cu perusei de pe youtube sau , de ce nu, cumpara-i o prietena
apr. 07, 2014 @ 09:18:29
buna ziua, am cumparat acum o luna o fetita perus. sunt foarte dezamagita ca nici dupa atata timp nu pot introduce mana in colivie fara sa fuga. se sperie si acum de mine si de orice miscare pe care o fac desii vorbesc cu ea in acelasi timp. ce sa fac sa ii capat increderea si sa nu se mai sperie de mine?
apr. 10, 2014 @ 10:36:15
Buna Iuliana,
O luna nu este o perioada foarte lunga si majoritatea perusilor dupa o luna abia daca se obisnuiesc bine cu casa si cu ce ii inconjoara. Gandeste-te ca mie mi-a luat undeva la un an jumatate sa il imblanzesc pe Gogosonul, adica sa stea la pupat, pe cap, pe umar , pe cand Gogosica a venit din prima pe deget , a mancat din palma si nu are nici o frica…depinde de personalitatea fiecaruia, de cum au fost tratati. Incearca sa nu o bruschezi , colivia sa nu fie pusa jos , caci astfel se simte dominata si normal ca ii e teama, sa nu fie zgomote puternice in jur. Vorbeste-i bland , baga mana in colive cat de incet poti tu , nu te apropia direct cu mana de ea…incearca sa o vezi cand ii este foame si sa bagi fooooarte incet mana cu seminte la ea…cu iubire si rabdare puteti deveni prietene. SUCCES!
apr. 11, 2014 @ 10:35:59
va multumesc mult pentru sfaturi. am sa fac asa cum ati spus si sper sa ne imprietenim cat mai repede. multumesc mult
iun. 23, 2014 @ 15:12:47
Buna!Acum 2 zile mi-am pierdut peruselul , Coco si sunt foarte suparata!Norocul meu ca o mai am pe Bibi si mi-e frica ca nu cumva sa o pierd si pe ea.Am auzit de perus care au pierit dupa ce au murit si parteneri lor.Eu stau aproape toata ziua cu Bibi si o iubesc foarte mult!Sa ii i-au un partener?
iun. 25, 2014 @ 12:39:31
Buna Mihaela,
Din pacate stiu prin ce treci, si eu mi-am pierdut unul dintre perusi anul trecut…
In primul rand, trebuie sa dezinfectezi foarte bine colivia si jucariile cu spirt si apa fierbinte pentru a fi sigura ca nu se imbolnaveste si fetita. Daca ai bete din lemn, eu te sfatuiesc sa le inlocuiesti
Esti apropiata de feita? Vine pe mana ta, te lasa sa te joci cu ea? Daca da, si daca spui ca stai aproape toata ziua cu ea nu cred ca e neaaparata nevoie de partener. Eu am tinut-o pe Gogosica un an fara partener si era foarte vesela, pentru ca ma jucam cu ea mai mereu. Dar, anul acesta am fost foarte ocupata, din pacate, asa ca, nemaifiind asa mult acasa i-am luat si un baietel pentru a compensa lipsa mea.
aug. 23, 2014 @ 10:18:37
Buna ziua! Avem de o luna de zile doi perusi, cu varsta in jur de 6 luni… Asa ne au zis cei de la petshop. Ca sunt pui, se pare ca ambii sunt baieti, desi tind sa cred ca cel verde e fetita. Noua ne sunt f dragi, dar nu avem timp de ei, de aceea luasem doi…sa nu se plictiseasca. I am invatat sa stea pe bat si asa ii ducem in colivie dupa ce le dam drumul in balcon, ii scoatem pe deget cand ii eliberam, mai greu e cel albastru care e putin mai salbatic. Asa ca am vrea sa i dam cuiva care indrageste pasarile dar are si timp pt ei… Ii dam gratuit cu colivie cu tot ca s au obisnuit cu ea si zboara in ea sa manance atunci cand ii eliberam. Am rugamintea sa ne spuneti dc ii doriti dvs. ca am vazut ca iubiti perusii sau dc stiti pe cineva care sa ii vrea, sa aiba timp pt ei si sa ii iubeasca. Andreea B. Astept un raspuns cat mai prompt si multumesc frumos! Numai bine dvs si puilor dvs!
sept. 01, 2014 @ 07:22:51
Buna, Andreea! Imi pare rau ca iti raspund dupa o perioada asa lunga de timp, insa am fost plecata in concediu. Din pacate eu nu pot lua puii, pentru ca 4 perudi necesita destul de mult timp si nu cred ca as avea cum sa ma impart. Dar iti promit ca o sa scriu un articol pe blog despre ei si te rog sa imi trimiti si niste poze pe pagina de facebook pentru a-i prezenta. In mod sigur cineva si-i doreste!
aug. 23, 2014 @ 10:29:13
Cine doreste si iubeste perusii si vrea sa aiba acesti pui frumosi de care am vb mai sus adresa mea de mail e anda_zanfir@yahoo.com. As atasa si o fotografie dar nu stiu cum. Andreea B.
sept. 01, 2014 @ 18:08:24
Buna! Multumesc pentru mesaj. Imi cer iertare ca am omis sa mai scriu ca am daruit perusii unei familii care sta la curte si care se bucura de ei. Va doresc sanatate si voie buna voua si puilor vostri!
oct. 24, 2014 @ 19:48:36
Buna, maine urmeaza sa imi cumpar un perus. Am mai avut cand eram mai mica, au facut pui etc.Ideea e ca nu stiu dupa cat timp sa ii dau drumul.Chiar daca am mai avut, cand eram mica asta era ultima mea problema pt ca se ocupau ai mei, eu doar ma jucam cu ei :))
oct. 24, 2014 @ 19:57:07
andreea, ideal ar fi sa ii dai drumul cam dupa o saptamana , dupa ce el analizeaza deja spatiul din jurul lui si nu mai e chiar asa stingher. uite aici un articol despre primele zile ale perusului intr-o casa noua:
https://perusiimeiimicisipufosi.wordpress.com/tag/perusul-meu-nu-mananca-in-prima-zi/
feb. 04, 2016 @ 18:27:44
Daca iubesti ceva cu adevarat, lasal sa fie liber..
apr. 25, 2016 @ 13:38:03
Salut! Am Nevoie de ajutor! am un perus verde pe care l-am vazut ca era cam bleg si l-am dus la veterinar. Veterinarul a spus ca are gatul rosu si o dificultate in respiratie. Am facut un tratament de 3 zile cu injectii si acum i-am dat drumul din colivie.A venit langa mine cu niste salturi mari in care incerca sa zboare si nu putea! E vesel,canta,mananca dar nu zboara ci doar face salturi. Nu stiu ce are, dar stiu ca perusii de obicei isi ascund bolile! AJUTATI-MA!